marți, 25 martie 2008

Stai că trag!

Uitându-mă în Dex, am constat că cele mai multe expresii/locuţiuni în limba română conţin verbul a sta. Asta spune multe despre personalitatea românului, fiindca nu se ştie niciodată unde-i stă capul, cine-i stă în cale, dacă să stea deoparte sau dacă să se bage.

Stai sa-ţi spun mai departe...

Daca îi stă ceva pe inimă, nu stă la tocmeală şi începe să se jeluiască. Stă cu ochii mereu pe capra vecinului, stă la pândă s-o omoare. Românul stă la sfat, stă dus pe gânduri, stă în cumpănă şi nu-i stă bine niciodată printre cei prea înalţi la stat şi la purtat. Stă pe capul altora şi stă binişor la calduţ şi nu-i stă în fire să stea pavază. Mai bine să îi stă pe limbă decât să-i stea ceva în minte. Nu vede ce-i stă sub nas şi îi stă tot timpul ceva pe inimă. Stă ca pe ace, stă ţintuit sau stă cu mâna în sân, dar nu îi stă în putinţă să îndrepte cumva lucruile care nu stau la locul lor. În loc să stea la masă, stă cu dinţii la stele; stă în umbra zilei de mâine, ca şi când Dumnezeu ar sta cu mâna-n sân şi nu i-ar cunoaste statul...degeaba. I se pare, însă, că nimic nu-i stă împotrivă, şi îi stă bine când face haz de necaz.
Chiar Statul Român promovează statul ca sport naţional.

Niciun comentariu: