La drum...

Ca la orice început de drum, trebuie să pornesc măcar cu degetul mic de la piciorul stâng. Bocete, trânteli, nervi & stuff. N-are rost acum să comentez acum motivele, sperând că poate o scap de ele punându-le sub tăcere. Am aceeaşi teamă de drum pe întuneric, venită poate din teama că, ieşind dintr-un mediu familiar, aş putea ieşi şi din tabieturile mele 'normale'. Capitala ne aşteaptă, şi la mai puţin de o oră până la plecare chiar mă bate gândul să dezertez....Şi chiar aş dezerta liniştit, dacă n-aş ştii că la capătul drumului mă aşteaptă biletul la Metallica, sau o plimbare pe sub clar de lună...(puţin în pasă că e lună nouă, improvizăm noi un fake-moon!).
Va fi oboseală şi puţină lipsă de atmosferă, dar ce să-i faci?! încep să mă obişnuiesc cu condiţia de exclusă...bitter sigh