Ce-a trecut e bun trecut, dar încă pe atâta urmează. Sunt fix la mijlocul şederii mele aici, după 60 de zile de agonie studenţească, în val-vârtejul primului semestru la Jacobs. Metamorfozarea în ISS*-zombie, încă incompletă, m-a făcut să gândesc cu o viteză inconstantă, oscilând între somn şi fake-vigilenţă instaurată de dictatura cafelei. Sunt tot eu, dar cu câteva ajustări în materie de self-esteem, încadrare în deadlines şi somn împiedicat.
Nu doar eu am fost cea care numără AMR-ul, ci mai ales cei de acasă. Sunt atât de norocoasă să trăiesc în secolul asta şi să vorbesc cu ei în fiecare zi, încât să nu îmi mai fie atât de dor! Mă tenta, şi încă mă tentează, ideea unor scrisori veritabile, scrise cu grijă, închise în plicuri cochete, trimise la atâtea gânduri distanţă. Sună din nou foarte sec şi impertinent, dar nu am timp pentru arrrrtă.
Nu reuşesc să mă ţin de planurile after-mid decât în foarte mică măsură. (am bifat operaţiunea filmu' de duminică seara, redecorarea - de fapt, curăţenia - camerei, şi 2 nopţi cu câte 7 ore de somn). Fiindcă am fost cu_minte, am primit propriul şi personalul permis de rezidenţă în Germania, odată cu permisul de angajare (aş zice "de muncă", dar sună a căpşunar ) - o hârtiuţă roz, "gay, dar utilă", cum zicea colega.
Trăiesc parcă aceeaşi zi de miercuri, plină de ore, de sictireli, cu mâncare proastă la prânz, cu certuri minore şi resemnări în flash-backuri. Respir.
___________
*Integrated Social Sciences, my major
Nu doar eu am fost cea care numără AMR-ul, ci mai ales cei de acasă. Sunt atât de norocoasă să trăiesc în secolul asta şi să vorbesc cu ei în fiecare zi, încât să nu îmi mai fie atât de dor! Mă tenta, şi încă mă tentează, ideea unor scrisori veritabile, scrise cu grijă, închise în plicuri cochete, trimise la atâtea gânduri distanţă. Sună din nou foarte sec şi impertinent, dar nu am timp pentru arrrrtă.
Nu reuşesc să mă ţin de planurile after-mid decât în foarte mică măsură. (am bifat operaţiunea filmu' de duminică seara, redecorarea - de fapt, curăţenia - camerei, şi 2 nopţi cu câte 7 ore de somn). Fiindcă am fost cu_minte, am primit propriul şi personalul permis de rezidenţă în Germania, odată cu permisul de angajare (aş zice "de muncă", dar sună a căpşunar ) - o hârtiuţă roz, "gay, dar utilă", cum zicea colega.
Trăiesc parcă aceeaşi zi de miercuri, plină de ore, de sictireli, cu mâncare proastă la prânz, cu certuri minore şi resemnări în flash-backuri. Respir.
___________
*Integrated Social Sciences, my major
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu