Printre noi se plimbă trecutul şi ne lasă în urmă, cu gândul la ierni şi la fulgere, cu sufletul atârnat de locul vegherii. Mai am câteva ore să-mi adun în genţi căldura şi casa de aici. Mai am câteva zâmbete de schimbat, câteva vorbe şi câteva lacrimi de împraştiat. Împachetând, mi-am dat seama că au trecut, poate prea repede sau prea încet, patru săptămâni de când sunt acasă. Mi-am umplut timpul cu uitare, cu lene şi cu gânduri de 'va fi'. M-am temut să mă apropii prea mult de lucrurile care mai demult mi se aşezau firesc în preajmă. Nu am străbătut nici locurile, nu am revăzut prea mulţi oameni şi m-am închis uneori în cămara de unde mi-era drag să privesc către ei.
Cu multe tăceri, cu paşi leneşi şi cu umbre de acasă, pornesc la drum.
Cu multe tăceri, cu paşi leneşi şi cu umbre de acasă, pornesc la drum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu