Câteodată stau şi mă gândesc cum priveam mai demult ideea de absolvire a liceului, cât de înduioşată mă uitam la cei care, săracii!, aveau bacul, în miez de vară.
Nu e nimic nasol în a rememora, nu mai că mi-am ales cam prost momentul...acum sunt eu, gândacul ăla de bibliotecă, molia care stă cu burta pe carte, şoarecul căreia îi miroase caşcavalul a vacanţă. Bine, bine, consider momentul de faţă unul out of the context, fiindcă ...
m-am săturat de tot neamul adormit al eroilor călinescieni, camilpetrescieni, caragialeni, sadovenieni, de multele chestii care se termină în -ism şi aparţin subiectului al treilea de la proba A.
V-aţi prins, nu am epuizat nici măcar pregătirea la română, şi eu nu sunt omul care se apucă de prea multe deodată. So, verdictul "4 days, 108 hours" este ceva mai puţin decât DEPLORABIL.
Atmosfera de studiu, inaugurată oficial lunea asta (mi se pare că a trecut deja o săptămână de când scriu 5-6 eseuri pe zi) are multe din atributele lenei de sfârşit de an şcolar, mai ales că am un exemplar în casă care nu ştie cum să-şi manifeste bucuria că e în vacanţă. Eu nu! La mine totul se rezumă cam aşa - trezit ora 10 (totuşi mă respect), chestii-mărunte,routine până la 11, primul eseu până la 12-13(sau documentare), pauză de uitat pe geam, de luat cunoştinţă cu lumea din jur- vreo oră în total, printre eseuri, multe alte eseuri 14-21, faze tari de la Euro'08 (bine, aseară nu se pune, şi nici mâine că prea tare o să fie Turcia-Croaţia), pauză de un kg de cireşte sau de pufarini, mult city fm între timp, apă plată, bladder, citit ziarul pe net, bârfă mică pe mess, luat la mijto pe mess, certat pe mess, somn neprofund începând cu ora 3 am....uuu, dar chiar fac câte ceva, totuşi.
Ideea e că, dacă tot trece bacul, dacă tot mă simt în formă (cu excepţia acelei jumătăţi de oră pe noapte când mă trezesc şi îmi fixez imaginea unui eşec la câte o probă), n-aş vrea ca pe urmă să mă întreb dacă într-adevăr am trăit în zilele premergătore examenului.
În fond, e doar o familiarizarea cu ceea ce va veni: sesiune, mici depresii, telefoane cu şmiorcăieli, euforia de după igzamin.
Încerc să-mi observ cu atenţie micile detalii ale vieţii avant-guerre, fiindcă acestea mi-ar putea crea amintiri plăcute. De aceea, ţin cu tot dinadinsul să precizez , pentru cei care n-au luat cunoştiţă până acum, că într-un moment de....extaz şi concentrare....am reuşit să scot de pe tastatura de la laptop vocala U. Aşadar, de vreo 5 zile scriu într-o modalitate foarte originală, şi mă tot gândesc, dacă nu descopeream un truc pentru a-l folosi pe U, câte cuvinte mi-ar fi lipsit din vocabularul YM sau blogger....multe! mă abţin să spun care.
Azi am avut încă o dovadă concretă a pregătirii ante-(sau anti-)facultă. Am vizualizat cu atenţie valiza şi puii de valiză - proprietate personală - care îmi vor căra boarfele către alte meleaguri, către alte plaiuri cu iz de sesiune. Cert e că....îmi place culoarea;)
Scumpii mei, vă las, că vreau să văd meciul între Felix şi Ion. Pe curând!
Nu e nimic nasol în a rememora, nu mai că mi-am ales cam prost momentul...acum sunt eu, gândacul ăla de bibliotecă, molia care stă cu burta pe carte, şoarecul căreia îi miroase caşcavalul a vacanţă. Bine, bine, consider momentul de faţă unul out of the context, fiindcă ...
m-am săturat de tot neamul adormit al eroilor călinescieni, camilpetrescieni, caragialeni, sadovenieni, de multele chestii care se termină în -ism şi aparţin subiectului al treilea de la proba A.
V-aţi prins, nu am epuizat nici măcar pregătirea la română, şi eu nu sunt omul care se apucă de prea multe deodată. So, verdictul "4 days, 108 hours" este ceva mai puţin decât DEPLORABIL.
Atmosfera de studiu, inaugurată oficial lunea asta (mi se pare că a trecut deja o săptămână de când scriu 5-6 eseuri pe zi) are multe din atributele lenei de sfârşit de an şcolar, mai ales că am un exemplar în casă care nu ştie cum să-şi manifeste bucuria că e în vacanţă. Eu nu! La mine totul se rezumă cam aşa - trezit ora 10 (totuşi mă respect), chestii-mărunte,routine până la 11, primul eseu până la 12-13(sau documentare), pauză de uitat pe geam, de luat cunoştinţă cu lumea din jur- vreo oră în total, printre eseuri, multe alte eseuri 14-21, faze tari de la Euro'08 (bine, aseară nu se pune, şi nici mâine că prea tare o să fie Turcia-Croaţia), pauză de un kg de cireşte sau de pufarini, mult city fm între timp, apă plată, bladder, citit ziarul pe net, bârfă mică pe mess, luat la mijto pe mess, certat pe mess, somn neprofund începând cu ora 3 am....uuu, dar chiar fac câte ceva, totuşi.
Ideea e că, dacă tot trece bacul, dacă tot mă simt în formă (cu excepţia acelei jumătăţi de oră pe noapte când mă trezesc şi îmi fixez imaginea unui eşec la câte o probă), n-aş vrea ca pe urmă să mă întreb dacă într-adevăr am trăit în zilele premergătore examenului.
În fond, e doar o familiarizarea cu ceea ce va veni: sesiune, mici depresii, telefoane cu şmiorcăieli, euforia de după igzamin.
Încerc să-mi observ cu atenţie micile detalii ale vieţii avant-guerre, fiindcă acestea mi-ar putea crea amintiri plăcute. De aceea, ţin cu tot dinadinsul să precizez , pentru cei care n-au luat cunoştiţă până acum, că într-un moment de....extaz şi concentrare....am reuşit să scot de pe tastatura de la laptop vocala U. Aşadar, de vreo 5 zile scriu într-o modalitate foarte originală, şi mă tot gândesc, dacă nu descopeream un truc pentru a-l folosi pe U, câte cuvinte mi-ar fi lipsit din vocabularul YM sau blogger....multe! mă abţin să spun care.
Azi am avut încă o dovadă concretă a pregătirii ante-(sau anti-)facultă. Am vizualizat cu atenţie valiza şi puii de valiză - proprietate personală - care îmi vor căra boarfele către alte meleaguri, către alte plaiuri cu iz de sesiune. Cert e că....îmi place culoarea;)
Scumpii mei, vă las, că vreau să văd meciul între Felix şi Ion. Pe curând!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu